Exudatul faringian

Infectiile tractusului respirator superior sunt cele mai frecvente infectii pentru care se solicita consult medical. Majoritatea sunt de etiologie virala si se vindeca spontan, altele sut bacteriene unele cu riscuri evolutive grave, dar beneficiind de tratament antimicrobian. Faringitele si amigdalitele sunt in proportie de 70% virale. Din cele bacteriene pe primul loc ca frecventa si gravitate se situeaza cele determinate de Steptococcus pyogenes. Faringita difterica este rara, iar cea gonococica e benigna.

Prelevarea probei

·    Se preleveaza cu tamponul de uz general, steril, inainte sau la 4 ore dupa toaleta gurii, gargarisme sau ingestia de alimente.
·    Pacientul asezat, cu gatul in usoara extensie, faringele bine expus prin iluminare si deprimarea bazei limbii cu apasator de limba steril, pronunta tare vocala A.
·    Tamponul se introduce fara a atinge limba sau palatul si se tamponeaza ferm orice zona inflamata, zonele purulente sau ulcerate. In faringitele ritematoase se sterg atent faringele posterior si ambele amigdale.
·    Tamponul scos cu precautie, se reintroduce in tubul protector. Pentru ca prelevarea poate provoca reflex de tuse este indicat ca personalul care face prelevarea sa poarte masca.

Transportul

Transportul probelor si insamantarea trebuie realizate in cel mult 2 ore de la prelevare daca nu se utilizeaza medii de conservare si transport (Stuart/Amies) si in maximum 24 de ore, daca se apeleaza la acestea. Nu se accepta din teren prelevate uscate, fara mediu de transport. Daca se insista pentru lucrarea probei se mentioneaza pe buletin neconformitatea si persoana la cererea careia proba a fost lucrata.
Marcarea containerelor de prelevare se face vizibil pe eticheta pe care se consemneaza cu pixul urmatoarele date minimale: numele si prenumele pacientului, prelevatul, medicul, data si ora prelevarii, numarul cererii de analize, (cod/numar).

Modu le lucru

Examenul bacteriologic al exsudatului faringian consta in efectuarea de culturi. In mod uzual, exsudatul faringian se insamanteaza pe GS si SAB.
Interperetarea rezultatelor
Examenul microbiologic al exsudatului faringian se efectueaza pentru: diagnosticul faringitelor si anginelor streptococice, confirmarea diagnosticului de difterie, depistarea purtatorilor de S. pyogenes, diagnosticul unor viroze respiratorii.
Comunicarea rezultatelor se recomanda a fi facuta in urmatorii termeni:
·    Prezent Streptococ b-hemolitic grup A sau non-grup A cu o apreciere semnificativa a cresterii. Daca prelevarea , conservarea si insamantarea probelor au fost corecte, aceasta din urma este mai frecvent situatia unui purtator. Aspectul coloniilor diferentiaza streptococii infectanti (colonii mucoide mattâ ) de cei de portaj (colonii glossyâ).
·    Leucograma si formula leucocitara aduc argumente suplimentare pentru diferentierea anginei virale de cea streptococica. Flora bacteriana normala sau flora fara semnificatie patogena. in absenta streptococilor b-hemolitici se insista asupra termenului de ‘flora fara semnificatie patogena fara nominalizarea unor specii (streptococi viridans, neisserii nepretentioaseâ, stafilococi, etc) rezidente ale oro-faringelui deoarece nu au semnificatie clinica si pot duce la interpretari eronate , din partea celor neavizati, daunatoare pentru pacienti.
·    Izolarea predominanta si in cantitate mare de stfilococi aurii, bacili gram-negativi, levuri nu are in mod necesar semnificatie clinica. Frecvent reflecta disbioza microbiotei faringiene la un pacient cu infectie virala. Trebuie insa comunicata pentru a fi apreciata de medic in contextul clinic si al altor examene paraclinice.